Criticul care citește printre rânduri și prozatorul care scrie printre tăceri — Anatol Moraru ne demonstreze că luciditatea nu exclude tandrețea, iar ironia fină poate coexista cu observația profund umană.
Fie că deconstruiește clișeele în paginile critice sau reface, cu un realism inteligent, fața nevăzută a cotidianului în proza sa, Anatol Moraru rămâne o voce echilibrată, vie, fermă și empatică.
La ceas aniversar, îi dorim ani plini de idei limpezi, cărți care provoacă și tăceri fertile din care să continue să se nască literatura adevărată.
Lasă un răspuns