METODE ȘI FORME DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE

Competențe formate/ dezvoltate în cadrul utilizării acestor metode și forme

• gândirea critică, bazată pe raționamente;
• capacitatea de argumentare, bazată pe dovezi;
• abilități de a emite concluzii;
• înțelegerea importanței și relevanței unor idei;
• claritate în exprimarea opiniei în public;
• ascultare activă;
• toleranța față de opinii adverse etc.

 

• METODA SOCRATICĂ/ DIALOGUL SOCRATIC

Este o metodă de tip „întrebare-răspuns”. O discuție care începe cu o întrebare dificilă/ ipotetică va provoca un angajament activ al participanților la dialog de a răspunde și a găsi soluții de comportament personal. În plus, metoda socratică poate capta atenția participanților la un club de lectură și este mult mai productivă pentru gândire decât receptarea pasivă a unei cărți citite. Cu cât bibliotecarul/ formatorul este mai capabil să angajeze în discuție toți participanții, cu atât mai eficient va fi procesul de formare a gândirii critice pentru toți audienții.

Cum se poate concepe o întrebare ipotetică eficientă pentru scopurile formării?

Întrebările ipotetice ajută la explorarea posibilităților de gândire creativă. Acestea sunt întrebări de genul „ce s-ar întâmpla dacă…”, care le permit participanților la un dialog socratic să-și folosească imaginația, pornind de la informațiile și cunoștințele receptate prin lectură. În procesul formării competențelor de gândire critică, întrebările ipotetice sunt alcătuite în baza prezentării unui text scurt sau a unei cărți citite în prealabil de membrii clubului și apoi sunt analizate/ discutate răspunsurile membrilor clubului. Pentru a utiliza metoda dialogului socratic este necesar de a lua în considerație astfel de aspecte:

• care este audiența (membrii clubului de lectură): primul pas pentru a formula o întrebare ipotetică eficientă este de a ține seama de public, astfel întrebarea ipotetică va fi adresată unei categorii concrete de public și nu trebuie să fie nici exagerat de complicată, nici exagerat de simplă;
• care este scopul reuniunii: grupul de participanți la un club de lectură va avea un anumit scop sau subiect de interes pentru fiecare ședință (se va alege din timp tema discuției, se vor citi cărți conform subiectului discuției; se poate alege o singură carte sau un singur autor opera căruia va fi subiect de discuție);
• care este rezultatul așteptat: rezultatele așteptate ar trebui să fie anticipate, astfel încât pe durata desfășurării dialogului cu întrebări ipotetice să se poată acorda atenție realizării lor.

 

Tehnica de lucru a metodei socratice

Gândirea critică presupune două criterii: înțelegerea textului și evaluarea textului. Scopul unui dialog socratic presupune că prin discuții asupra unui text se ajunge la unele adevăruri. Tot timpul formatorul pune în discuție părerile vorbitorilor. Întrebările derivă din răspunsurile participanților la dialogul socratic. Argumentele expuse de participanții la un dialog socratic trebuie să fie clare. Discutând se ajunge la o înțelegere profundă a textului.

Discuția prin intermediul întrebărilor ipotetice cere participanților să sintetizeze concluzii prin intermediul propriului proces de gândire. Din perspectiva creatorului de întrebări ipotetice, nu există răspuns absolut corect. Mai degrabă, întrebarea ipotetică oferă participanților doar un mecanism de procesare a ideilor, care duc la o concluzie. Scopul este de a stimula gândirea prin dezbaterea oricărui răspuns.

La încheierea unei discuții reușite, fiecare participant va adopta o poziție (în mod voluntar sau prin desemnare) în legătură cu subiectul supus spre dezbatere. Prin intermediul unui astfel de exercițiu de gândire, fiecare participant va dobândi respect pentru capacitatea de a înțelege raționamentul și procesul de gândire al adversarilor săi. Este important ca facilitatorul discuției să adopte o poziție care este neutră față de subiectul în discuție, să nu exprime nici o opinie sau convingere referitor la o poziție „corectă” față de subiectul dat. Participantul la discuție trebuie să decidă dacă poziția sa este sau nu este aceeași cu cea a altor participanți. Dacă poziția nu coincide, el va opta pentru schimbarea sau menținerea opiniei și/sau convingerilor pentru a căpăta aprobarea participanților din sală ori va veni cu contra-argumente. Dezbaterea conferă integritate gândirii individuale.

Avantajele metodei socratice: oferă participanților un mecanism de procesare al ideilor care duc la o concluzie; stimulează gândirea individuală; creează teren favorabil pentru respectul reciproc al participanților la dezbateri în cadrul clubului de lectură.

 

• DISCUȚIA GHIDATĂ

Pentru formarea unor competențe de lectură activă și gândire critică se poate utiliza metoda discuției. Discuția are semnificația unui schimb reciproc de informații și idei, impresii și păreri în jurul unei teme dedusă dintr-o carte citită de toți membrii clubului, sau diverse cărți pe aceeași temă lecturate de ei. Discuțiile se țin în grupuri mici (8-10 persoane), de obicei scaunele sunt așezate în formă de semicerc, cerc sau careu. Prin discuții se pot realiza analize și analogii prin identificarea unor asemănări și deosebiri între diferite cărți și autori. Pot fi utilizate adesea întrebări de detaliere/ de clarificare, pentru a axa discuția pe o temă dată. Discuția poate fi limitată la un interval scurt de timp, apoi, prin rotație, li se poate permite tuturor participanților din grup să-și exprime opinia referitor la subiectul de discuție. Ideile principale ale discuției pot fi elaborate de moderator, care de obicei este bibliotecarul.

Avantajele discuției: permite un nivel avansat de interacțiune a membrilor clubului de lectură; se poate face ușor schimb de informații și opinii în cadrul unui grup mic de participanți; creează o ambianță relaxată pentru implicarea participanților în discuții literare; poate fortifica relațiile de prietenie și scoate la iveală factori de interes comun de lectură în rândul participanților; opiniile și interesele de lectură ale tuturor participanților se formează într-o ambianță sănătoasă și relaxantă.

 

• DEZBATERE LITERARĂ

Dezbaterile literare au rolul de a-i ajuta pe utilizatori să înțeleagă ideile de dincolo de text, să desprindă din contextul acestuia anumite concluzii și interpretări personale. Dezvoltarea gândirii critice şi flexibile în cadrul unor dezbateri literare este favorizată de o atmosferă în care este încurajată diversitatea de opinii. Cărțile propuse spre discuții în grup în cadrul unui club de dezbateri literare se aleg ținând cont de câteva aspecte:

• să nu depășească orizontul cultural și capacitatea de concentrare a membrilor clubului;
• să nu fie prea dificile din punct de vedere lexical, dar nici prea facile;
• să nu forțeze, să nu obosească, să nu chinuie cititorul;
• este important să li se ofere membrilor clubului de lectură posibilitatea de a alege singuri cărțile care vor fi discutate.

 

• CONFERINȚA LITERARĂ

O modalitate de continuare a dezbaterilor literare în cadrul clubului de lectură este cea a conferințelor de lectură/ conferințelor literare, la care pot participa, ca audienți, un număr mai mare de utilizatori, nu numai membrii clubului. Conferința poate fi organizată trimestrial, pentru ca mai mulți membri ai clubului să participe cu comunicări literare despre autorii preferați / relatări despre cărțile citite și discutate în cadrul clubului / recomandări de lectură etc. Acest tip de activitate va favoriza dezvoltarea abilităților de comunicare orală/ comunicare în public. Pentru buna desfăşurare a conferinţei, se recomandă ca în timpul ședinței clubului de lectură în sală să fie linişte, menținând o atmosferă relaxantă şi nonformală.

Avantajele conferinţei: încurajarea pasiunii pentru lectura formatoare de competențe; stimularea utilizatorilor activi; sondarea capacităţii de înţelegere a cărții citite.